Recunosc: am facut niste print-screen-uri. Recunosc: sunt foarte proaste. Dar priviti, va rog, florile; florile care au umplut aerul si gheata. Priviti florile si imaginati-va bucuria mea intinsa pana in varful urechilor; azi dupa-amiaza, in fata unui ecran de computer... Pentru ca eu am capacitatea sa ma entuziasmez pana si-n fata unui ecran, domnule; pentru ca oamenii astia patineaza cu inima si inima lor ajunge instantaneu, cu precizia unei sageti, la mine; la mine, cea asezata pe un scaun negru, la etajul 1 al unei cladiri impersonale de pe Fabrica de Glucoza nr. 21. (da, tocmai am recunoscut ca m-am uitat la patinaj in timpul programului; si, da, inainte de primul rand al acestui post imi propusesem sa nu scriu cumva o poveste patetica...; si, ma rog, de unde s-ar putea subintelege ca-i patetica? :))
Va spun altceva: acest World Team Trophy, intalnirea celor mai bune sase echipe de patinaj de patinaj (unde echipa inseamna un cuplu din proba de perechi, unul din proba de dans si cate doi reprezentanti in proba masculina si in proba feminina) mi se pare cel mai potrivit mod de a incheia sezonul 2011-2012. Patinatorii sunt veseli, relaxati, se bucura, rasufla usurati. Da, e in continuare o competitie; dar o competitie aproape informala, in care cei mai multi urla, agita pampoane, fac glume, construiesc piramide umane si refac scene din Matrix (Bravo, l'equipe de France! Bravo, Italia! - am ras in hohote privindu-i), iar altii, mai putini, sunt stresati si mormaie in barba cate un "I hate this event!" (nu va spun cine, ca nu-i frumos sa dau din casa...)
World Team Trophy se incheie maine cu programul liber al perechilor si al fetelor (si vedem atunci care-i echipa cea mai tare, cea mai tare; caci se aduna punctajele obtinute de patinatori in toate probele; decoamdata Japonia is in the lead). Dar eu pot sa va spun ca-n mintea mea Gala a fost deja. Gala Laureatului. A aceluia care a aratat aici, la final de sezon, ca e cu adevarat cel mai bun/complet patinator al momentului. Ca e "the package". (voi, fani ai lui Patrick Chan, lasati-ma sa-mi savurez bucuria; revenim mai tarziu la disputa "Al nostru-i cel mai tare! Ba, al nostru-i cel mai tare").Daisuke Takahashi a patinat, la World Team Trophy, cele mai bune programe din tot sezonul; iar podiumul asta informal de la Tokyo era podiumul la care aspiram eu la Nisa... Gala Laureatului e formata, deci, din programele astea minunate ale japonezului (In the Garden of Soul si Blues for Klook); si, pentru aceste programe, peste Daisuke a plouat cu flori.
Sa le (re)vedem, deci:
SP
FP
Si-acum sa ploua cu fotografii, zic :)
Imaginea zilei e categoric cea in care toata lumea il aplauda pe Dai, inainte si dupa afisarea notelor:
Si, daca depasim, Japo-nebunia... (ajungem la nebunia celorlalti, in frunte cu francezii):
Toshifumi Kitamura (Image Forum/AFP), jos palaria pentru fotografii.
