Se afișează postările cu eticheta din trecutul meu glorios:). Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta din trecutul meu glorios:). Afișați toate postările

luni, septembrie 15, 2008

La aniversara :)


Anul trecut, pe vremea asta, era mai cald. Si petreceam la nunta mea :))

sâmbătă, martie 29, 2008

Frustrari cu snur galben

Recunosc, m-am inspirat de la Verbiaj. L-am vazut intr-o poza, pionier, si mi-am amintit ca am si eu o poza asemanatoare. Cu cravata, camasa, snur galben si bascutza. Si pampoane :)) Evident, pampoane. Mama, cate mai avem. Mai mici, mai infoiate, mai cat un mar, mai cat o portocala... Bine, prea multe portocale nu vedeam eu pe-atunci... dar nu despre asta e vorba. Uite poza: (acuma observ ca nu se prea vad pampoanele, da' va garantez ca aveam:) Cozi fara pampoane?! Nu se putea.

Ce e cu frustrarile? Pai, va spun imediat. Ca sa zic asa, aveam... in 1989, aveam 8 ani si ceva. De-abia ma facusera pionier. Cu snur galben, de comandant de detasament (asa era, nu?) In fine, snurul ala shi l-a agatat tata de oglinda retrovizoare din interiorul Daciei 1310 cand m-am facut mai mare, sa nu stea asa nefolosit, asa ca l-am tot avut in jurul ochilor. Snurul meu galben.

Revenind la oile noastre, ma facusera pionier si, ghinionu' lu peshte, am lipsit cand s-au facut pozele de pus la panou, prin octombrie. Dar cum nu se putea ca moaca mea sa lipseasca de la panoul de onoare al scolii, m-am imbracat eu intr-un weekend in echipamentul de pionier - vi l-am descris mai sus - si m-am dus la un vecin sa-mi faca poza. Am crescut intr-un sat - ca sa stiti - asa ca nu erau fotografi pe toate drumurile :) Deci, pana am gasit fotograful, a mai trecut ceva timp. Bun, mi-a facut poza, a mai durat si developatu', mi-a dat patru exemplare si... si dupa aia a venit decembrie si Revolutia (sau ce-a fost) si... si poza mea n-a mai apucat sa ajunga la panou :( Mda, am ratat ocazia asta.

Dar cum aveam patru poze (ca asa era regula, sa ti se faca patru), le-am impartit pe colo si pe colo. Una mi-amintesc ca a ajuns la mamaia si la tataia de la Visani si si-a gasit loc intr-un tablou din ala cu fotografii... stiti voi, cum au mamaile si tataii la tzara: colaj de poze cu toate rudele, de la toate evenimentele marcante ale familiei. Si desi, vorba aia, "ne castigasem libertatea" (ei, nu io, evident, io nu contribuisem cu nimic), desi venise democratzia peste noi, fotografia mea a continuat sa ocupe un loc in tabloul cu poze multi ani dupa aceea si n-a parut sa fie nimeni deranjat de trecutul meu comunist :))

Mda. Asta-i povestea pozei. Cand mai gasesc niste poze din perioada aia... ah, de fapt, cand o sa gasesc steagul ala gaurit pe care-l infipsesera unii din sat in omul meu de zapada din curte, in decembrie 1989... ei, atunci, cand gasesc steagul, o sa va povestesc si ce-mi mai amintesc eu de-atunci.

Update: 29 martie, ora 12
Pentru cine vrea sa aprofundeze subiectul, se foarte discuta pe tema asta pioniereasca, cu snururi si inele tricolore de prins cravata, si pe blogul lui Cezar.

Ah, sa nu uit, ca e important: Dilema veche de saptamana viitoare - ne anutza tot domnu' Cezar :) - va avea in centru ei tot chestii din-astea care tzin de pionieri si de pionierat. Enjoy:) Desi nu cred ca vorba asta capitalista e cea mai potrivita in cazul unei teme ce tzine de "epoca de aur". Reformulez: cititzi, tovarashi :))

sâmbătă, august 25, 2007

Am primit o leapsha muzicala...


... de la numitul Djerzinski, trecuta, printre altii, si pe la Verbiaj, si pe la Kolonelul... asha ca trebuie sa ma achit cumva de sarcina :) Unde mai pui ca e o sarcina placuta, sa-mi amintesc cum stalceam eu limbile straine in tineretzile mele, facand pe marea cantareatza in curtea cu roshii si castravetzi de acasa :) Adicatelea, ce intzelegeam eu (mai bine zis, ce nu intzelegeam) din melodiile alea mishto de dupa '90, eu care faceam la scoala franceza shi rusa. Nicidecum limba aia capitalista, a "englejilor", cum le place unora sa zica, spre stresul major al urechilor mele. Bun, sa nu ne pierdem in detalii...

Numarul 1: Bombalurina - Itsy Bitsy Teeny Weeny...

Melodia imi placea la maxim, clipul era colorat nevoie mare, dar eu nu intzelegeam mai nimic in afara de "itsibitsi". Ma straduiesc acum sa refac versurile incropite de mine cu mintea de atunci: Itsi, bitsi, tini, mini/Helo uini/Zastachini (n.r. - cu a din Romania)

Pentru nostalgici (printre care ma numar si eu), iata clipul pe YouTube:


Sa continuam...


Numarul 2: Kaoma - Lambada


Da, mi-a luat-o Verbiaj inainte cu melodia asta, ceea ce nu dovedeste decat ca lumea era lesinata dupa Lambada, chiar daca n-avea habar ce canta aia p-acolo. In fine, io intzelegeam urmatoarele: Shora mishifoi/Cheiungia/Siami peshora... si, la un moment dat, era refrenul: Aecondansa/Vaesta conela/Onufoi... si tot asha...

Pun clipul:


Shi mai pun unul, ca mai era o melodie, tot a lor, si tot cu Lambada: Dancando lambada



Numarul 3: Maical, Maical/Pe tine te iubim/Maical, Maical/Ca tine vrem sa fim...

Da, dom'le, toata copilaria si toata adolescentza mea am fost fan Maical. Era nebunia aia, cu concertul din 1992, cu alea care tzipau, cu alea care leshinau... Eu n-am ajuns in 1992 la concert, n-aveam decat vreo 11 ani, dar am ajuns, dupa plansete si rugamintzi, la cel din '96. Mi-a placut la maxim.
Da' acuma daca stau bine shi ma gandesc, am fost un fan Maical de tot rasul: n-am stiut niciodata versurile ca lumea, fredonam ce intzelegeam... Mostra: Dangeros/Daghirlison/Dangeros... adicatelea "Dangerous, the girl is so dangerous" (zic eu cu mintea mea de-acuma). Nu mai zic de Smooth Criminal, amintit si de Verbiaj, nu mai zic de alelalte, grele rau pentru o ureche absolut neantrenata. Una singura stiam (exagerez acuma :), o melodie de la cap la coada, "Heal the world". Fusese un numar din Salut (cine-si mai aminteste de revista Salut? Am o colectie impresionanta acasa) dedicat lui Michael si invatasem cum trebuie toata melodia.
Ei, acuma pot sa zic ca le mai stiu, versurile, alea adevarate, dar atunci eram un dezastru :)) Bine ca mi-am amintit. La prima vizita acasa, imi caut dosarele cu Maical: decupam din ziare tot ce scria despre "regele muzicii pop", lipeam articolele si pozele pe foi dictando duble si le adunam intr-o mapa. Mama, cate mai aveam :)) Mama, ce vremuri :))

Nu pot sa ma abtzin sa nu pun ceva cu Michael, ceva de la Bucuresti, din 1996:


Mda, cam atata pentru azi. Termin postu' si ma uit shi eu cum trebuie la filmuletze :)