Foto: Lucian Muntean, AdevarulN-aveam nicio indoiala, cand am pasit in amfiteatrul Stoilow al Facultatii de Matematica (Universitatea din Bucuresti), c-o sa am parte de cateva zeci de minute (speram cat mai multe) fenomenale in compania lui Solomon Marcus. Matematicianul Solomon Marcus. O lista a lucrarilor Domniei sale aici. Si-asa a si fost. O intalnire memorabila. Ba chiar mai mult decat atat. Academicianul se afla in facultatea de matematica - unde si-a petrecut atatia ani - sa le vorbeasta studentilor si profesorilor adunati in sala (care gemea la propriu, stateau oameni si pe trepte) despre "greseala matematica, sursa de creativitate". Iar eu ma aflam acolo pentru ca asa stabilisem, sa stam de vorba dupa conferinta sustinuta de Domnia Sa. Si conferinta, si ora petrecuta apoi cu profesorul Marcus, trebuiau realmente insemnate undeva. Asa ca am decis sa le-nsemnez pe blog. Ca nu voiam sa treaca ziua fara sa spun ca mi-a placut miezul ei.
Mi-am dorit sa-l intalnesc pe profesor din primul moment in care l-am cunoscut, oficial, la o conferinta a rectorilor desfasurata la Constanta. Acum cativa ani, prin 2006 parca. Jurnalistii de pe Educatie stiu ce-i cu conferintele astea ale rectorilor: se-aduna toata rectorimea de universitatile din tara, plus alte personalitati, si discuta pe diverse teme.
Ei, la Constanta, in pauza de pranz, m-am asezat, fara sa stiu, la o masa cu somitati in ale matematicii (sau somitatile s-au asezat la masa mea? Nu mai stiu). Cert e c-aveam la masa pe decanul Facultatii de Matematica de la Universitatea "Ovidius", pe matematicianul Constantin Corduneanu si pe matematicianul Solomon Marcus. Si desi credeam ca supa o sa mi se duca-n hopuri pe gat si ca n-o sa fiu in stare de scot doua vorbe din mine (matematica n-a fost punctul meu forte) pranzul a decurs foarte, foarte simpatic, iar la masa s-a discutat, ce credeti, despre "teoria clatitei". Ca da, exista si asa ceva :)) Discutii de matematicieni :) Asa ca-mi doream mult sa-l reintalnesc pe profesorul Marcus si sa stam de vorba mai pe larg. Nu neaparat despre clatite. Si nici despre matematica. Dascal de moda veche, scolit in alta lume, parca, Domnia Sa vorbeste cu usurinta despre orice si-i o prezenta extrem de vie si de simpatica. Si n-a parasit amfiteatrul nici la plecarea mea, "arestat" fiind de niste tineri studenti care voiau sa-i spuna nu stiu ce solutie la nu stiu ce problema :)))
Mi-am dorit sa-l intalnesc pe profesor din primul moment in care l-am cunoscut, oficial, la o conferinta a rectorilor desfasurata la Constanta. Acum cativa ani, prin 2006 parca. Jurnalistii de pe Educatie stiu ce-i cu conferintele astea ale rectorilor: se-aduna toata rectorimea de universitatile din tara, plus alte personalitati, si discuta pe diverse teme.
Ei, la Constanta, in pauza de pranz, m-am asezat, fara sa stiu, la o masa cu somitati in ale matematicii (sau somitatile s-au asezat la masa mea? Nu mai stiu). Cert e c-aveam la masa pe decanul Facultatii de Matematica de la Universitatea "Ovidius", pe matematicianul Constantin Corduneanu si pe matematicianul Solomon Marcus. Si desi credeam ca supa o sa mi se duca-n hopuri pe gat si ca n-o sa fiu in stare de scot doua vorbe din mine (matematica n-a fost punctul meu forte) pranzul a decurs foarte, foarte simpatic, iar la masa s-a discutat, ce credeti, despre "teoria clatitei". Ca da, exista si asa ceva :)) Discutii de matematicieni :) Asa ca-mi doream mult sa-l reintalnesc pe profesorul Marcus si sa stam de vorba mai pe larg. Nu neaparat despre clatite. Si nici despre matematica. Dascal de moda veche, scolit in alta lume, parca, Domnia Sa vorbeste cu usurinta despre orice si-i o prezenta extrem de vie si de simpatica. Si n-a parasit amfiteatrul nici la plecarea mea, "arestat" fiind de niste tineri studenti care voiau sa-i spuna nu stiu ce solutie la nu stiu ce problema :)))
2 comentarii:
Draga Florentina, te astept cu multe-multe povesti de viata. Astfel de momente raman pentru totdeauna in minte. poate sunt patetica, nu vreau sa sune pompos, dar iti marcheaza viata. Pai, cred ca as fi reusit sa invat matematica de la acest om. De drag si din respect. Cu o alta ocazie o sa pun un post pe blogul meu despre doamna profesoara de romana din liceu, care mi-a fost atat de draga, incat citeam cat de mult puteam. si astazi am ramas cu aceasta pasiune. Datorita ei.
:) Promit ca pun in continuare pe blog toate intalnirile care ma marcheaza. Trebuie sa ramana undeva semnele unor momente frumoase.
Trimiteți un comentariu