CM de patinaj de la Nisa. 26 martie: figure skating-maniacs&inside stuff

Episoadele anterioare:

• http://despre-toate-si-despre-nimic.blogspot.fr/2012/03/cm-de-patinaj-de-la-nisa-avanpremiera.html

La ora asta, eu sunt terci. Terci. Atat de terci incat am plecat de la sesiunea de repetitii cu muzica a fetelor, care incepea la 21.30 ora locala. Stiti voi, fetele-cucuietele: Mao, Carolina, Alissa, Elene, Ashley... Si tare-mi doream s-o vad pe Mao; desi o zarisem asa, pe fuga, la patinoarul de antrenamente, de peste drum de Palais des Congres/Expositions, unde sunt campionatele... Dar a fost o zi lunga, foarte lunga; asa ca ne-am propus, eu si Ali, sa ne ducem maine seara, sa vedem fetele repetand...

A fost, deci, o zi lunga, dar foarte frumoasa; pe alocuri isterica de-a dreptul (in sensul bun, evident:). Care a inceput, evident, cu ridicat abonamentele; cu mers pe covorul albastru - e si asa ceva - si ridicat abonamentele. Cu fetele noastre zambarete in poze, cu bucuria intinsa pana la urechi. Pentru ca te simti cu-adevarat ca la un mare campionat la Nisa; si in mijlocul tuturor evenimentelor; si in mijlocul patinatorilor - de vreme ce toata lumea, public, sportivi, imparte aceeasi intrare in patinoar; si acelasi covor albastru. Iar lumea pescuieste de zor autografe; si in goana asta dupa autografe, un tip in verde a intrebat-o pe Ali, care arata, asa, a patinatoare rusa: "Sorry, are you skating...?" Mai tarziu, acelasi tip "pescuia" un autograf de la Elene Gedevanishvili.:) Si tot mai tarziu, pe renumita de-acum alee catre patinoar pasea Florent (Amodio)... Ati inteles ideea, pe aleea cu pricina au trecut toata ziua patinatori, de la cele doua hoteluri carte flancheaza Palatul Congreselor; sau de la Practice Rink, de peste drum...

9 aprilie, update cu fotografii:
Good things come for those who wait :) - iata ca au sosit, deci, si pozele, cu doua saptamani de intarziere; sper ca nu v-a pierit rabdarea...

Si o incursiune in gafele noastre, iata; eu si Ali ne pozam aici in fata unei cladiri impresionante, despre care banuiam ca gazduieste competitia; fals; fals; fals...

Locul cautat era un pic mai departe...

Se detecteaza deja patinatori; mai mult sau mai putin cunoscuti; eu, cu foi in mana, fac deja planul saptamanii...

Individul care a vrut autograf de la Ali e in verde, in partea stanga :)

Scurta plimbare prin oras; una dintre putinele plimbari ale noastre; caci vom prinde radacini in scaun...

Asadar, ziua noastra a inceput cu noi isterice, agitandu-ne ca-l vedem pe unul sau pe altul, pe una sau pe alta, pe unii si pe altii... Si a continuat cu repetitiile cu muzica ale mai multor grupe de dansatori; trei grupe, mai precis. In prima, Pernelle si Lloyd; dar, mai important, foarte important, Nathalie si Fabian. Nath arata foarte bine; are, da, o chestiuta pe nas, de culoarea pielii, dar pare in regula. In regula cu nasul. Ca de stresati au parut stresati, si ea, si Fabian. Sau, poate, seriosi; si nu fac eu diferenta intre stres si seriozitate. Au repetat programul scurt, Samba; si, evident, au fost favoritii publicului prezent. Care, sa nu-i fie cu deochi, era in proportii serioase, tinand cont ca nu erau decat niste repetitii cu muzica (ma rog, si cu costume, si cu machiaj...). A fost o avanpremiera foarte simpatica a probei de dans, iar noi ne-am bucurat la maximum. La maximum. Am zis :) Si mai zic si asta: ca, probabil, Nisa are o misiune - sa faca memorabile campionatele astea; vin clase intregi de scolari sa asiste la repetitii; fac galagie, aplauda; iar sala nu e niciodata goala. (cert e ca eu am emotii pentru francezi; mari. Imi doresc teribil sa fie pe podium; dar trebuie sa se relaxeze un pic...)

Revenind: Bobrova si Soloviev par si ei in forma, iar melodia lor de la liber imi place mult; dupa cum imi place si melodia de la programul scurt al celorlalti rusi: Riazanova si Tkachenko. In urmatoarea grupa, americanii fac legea; si Meryl&Charlie, si fratii Shibutani. Dar mie mi-a placut costumatia super simpatica, imitatiile de cutite pe picior, ale patinatoarei Nelli Ziganshina.

In ultima grupa la repetitii au fost fetele cu cele mai frumoase rochii: Tessa (Virtue) si Anna (Cappelini); asa ca eu mi-am chinuit putin aparatul, incercand sa le prind in niste poze; pana cand am abandonat; cu totul; pozele mele nu pot rivaliza cu "tunurile" tacanitoare ale profesionistilor, dar si ale amatorilor din public; mai cu seama ca pozatul imi ia din timp. Maine o sa filmez :)) Rochiile sunt insa doar un pretext pentru ce urmeaza: Tessa e super expresiva, dar el, Scott, e un dansator inascut de latino. (americanii imi par, in schimb, niste robotei)

(observ, post-eveniment, ca mi-am bodoganit destul de mult aparatul de fotografiat; si, saracul, chiar nu merita; la evaluarea pozelor, acasa, a reiesit ca am bodoganit degeaba :).

Fetele cu rochii frumoase sunt aici: Anna (in plan indepartat), Tessa (jos):

Calificarile la perechi nu ne-au facut cu ochiul (abia spre seara am aflat ce si cum), dar pe la 5 fara ceva seara - dupa o inghetata minunata de la Fennochio si o vizita pe plaaaaaaja cu pietricele a Nisei; ce plaja, ce cald, ce apa, ce pietricele... dar asta e alta discutie - ne-am mutat la patinoarul de antrenamente, de peste drum de Palatul Congreselor; aici urmau sa vina, la repetitiile cu muzica, cei mai tari si mai tari dintre baieti. Dar, din 12 cati erau pe lista mea (cu Daisuki, Ripponi, Gachinski), n-au venit decat fix trei insi: Patrick Chan, Takahiko Kozuka si Javier Fernandez. In ciuda absentelor, ora asta jumatate a fost cea mai tare chestie a zilei. Patinoarul arata minunat (e mic, simpatic, cu vedere catre coasta; zau ca-i fain), e doldora de figure-skating maniacs (de-astia ca mine si ca Ali; si mai rau ca noi; de-astia care, in loc sa populeze plaja de la Nisa, stau sa vada niste repetitii cu muzica...); dar e si locul in care poti sa vezi/auzi numerosi sportivi; si in situatii informale, nu ca la televizor...
Poti sa-l vezi pe Chan foarte serios; patinand jumatate de ora pe un patinoar gol (ca restul grupei lui a tras chiulul), repetand, sarind, razand; si, mai tarziu, poti sa-l vezi facand poze cu amatoarele, dand autografe, palavragind cu cunoscutii si venind si el apoi in public...
Poti sa-l vezi pe Javier (Fernandez) alergand, facand glume cu un amic si, apoi, devenind foarte serios in prezenta lui Orser (nu-mi place transformarea lui Fernandez dupa venirea la Orser... dar asta stiti, ca v-am mai spus).
Poti sa vezi un program liber minunat, al lui Takahiko Kozuka (la Fernandez nu am vazut nicio saritura; cum e oare tactica asta de repetitii? Chan a facut toate triplele si combinatii de sarituri...)
Poti s-o vezi pe Mao, traversand linistita cu antrenorul, culoarul de langa patinoar.
Poti sa vezi linia de pasi a lui Fernandez, "bruiata" de ridicarile celor de la perechi (exersate pe pamant, nu pe gheata :).
Poti sa-l vezi pe Brezina pozandu-se cu fetele.
Poti sa vezi perechile repetand; pe Vera Bazarova si pe Iuri larionov alergand...
Poti sa vezi in public figuri cunoscute; oameni pe care i-ai mai vazut si la Torino.
Hotarat lucru: imi place mult de tot patinoarul asta de antrenamente si ne mai ducem pe acolo; asta e planul :))

(studiu de caz: Chan)

Apoi, fuga-fuga, din nou la patinoarul principal pentru calificarile de la dans, dominate evident de Elena Ilinykh si Nikita Katsalapov (total aiurea prezenta lor in calificari...) Momentele cheie ale serii, pe scurt, ca mi-e foame si maine ne trezim cu noaptea in cap, sa ne ducem (din nou) la repetitiile cu muzica ale baietilor. Daca Daisuke trage iar chiulul, ne suparam. Asadar, calificari dans - ce-am vazut, ce-am auzit, ce ne-a placut:

• Elena si Nikita. Mor dupa programul lor pe Ave Maria.
• In public, la calificari, Nathalie si Fabian, in lojele de peste drum de noi, langa fostul antrenor, Zhulin (care era cu Navka, Tatiana Navka); s-o pregati vreo reintalnire? Sau au stat impreuna, de dragul vremurilor trecute?
• Pe partea noastra, in public, restul trupei antrenate de Krylova si Camerlengo (Weaver si Poje mai cu seama); trupa care facea galagie - si ce galagie - la colegii de antrenamente mai putin norocosi, prezenti in calificari; Krylova si Camerlengo mai aveau vreo doua perechi in concursul asta...
  
• Tot pe partea noastra, cateva randuri mai sus, Javier Fernandez cu o domnisoara (spanioloaica, dupa atitudine); eu voiam autograf; dar nu voiam sa-i intrerup pupacelile; asa ca nu m-am dus :(. Daca-l mai vad, ma duc; numai sa nu-i deranjez intalnirile amoroase (oare asta nu-l scoate din starea de concurs...?)
• Ce altceva? Imi place programul perechii care reprezinta Azerbaidjanul si e antrenata de Zhulin: Julia Zlobina si Alexei Sitnikov.
• Imi place postura lui Platov; dragul domn Evgeni Platov merge mandru, cu spatele drept; si le-a facut un program de toata frumusetea lui Penny Coomes si Nicholas Buckland. Mi-e pofta sa revad programul lui Platov si al Pachei Grishuk pe muzica de rock'n roll.
• Sara Hurtado si Adria Diaz, antrenati de Marie France Dubreuil si Patrice Lauzon, au multe inovatii si chestii simpatice in program...
• Dar pentru mine (si pentru Zhulin, care i-a aplaudat cu mainile in sus; oare si-i doreste elevi?), perechea surpriza a calificarilor la dans a fost cea alcatuita din Anna Nagornyiuk si Viktor Kovalenko, reprezentand Uzbekistanul. Eleganti, promitatori, energici. Da, faini. Cred c-o sa mai auzim de ei. (si citesc acum ca au venit direct de la aeroport, cu cateva zeci de minute inainte de calificari; ca el a avut ceva dificultati in a primi viza de Franta...)
  

Gata; ma opresc. Ca mi-e somn. Maine facem pauza; ne ducem doar la repetitiile cu muzica ale baietilor si, daca ne tine, ale fetelor.
Noapte buna.
Pozele vor aparea aici cand vor aparea :) Mai tarziu adica. (Update, 9 aprilie: au aparut deja; va multumesc pentru rabdare :))

Ziua asta a fost simpatica.