Cine ma cunoaste, stie ca despre fete la patinaj n-aveam nicio vorba de lauda. De cand s-a retras Maria Butirskaia, care era oricum bunicuta patinajului cand ma uitam eu (si superba in acelasi timp) nicio patinatoare nu m-a mai entuziasmat. Unde mai pui ca proba asta, la orice competitie de patinaj, era si cea mai bleaga proba. A se citi cea mai slaba. Uf, feministelor, sa nu sariti in sus. Dar, in patinaj, fetele nu s-au ridicat niciodata la nivelul baietilor. Si tindeau sa balteasca mult si bine in mlastina asta de duble si triple usoare. Erau niste balerine, niste fete gratioase, care-si falfaiau aripile cateva minute si asta era tot. Adrenalina zero. Si nici sanse sa se produca vreo revolutie in patinajul feminin nu erau.
Cine ma cunoaste, deci, stie ca in topul meu, fetele erau pe ultimul loc: puteam sa ratez proba feminina, fie ea si finala, fara sa am vreo remuscare. Si n-am incercat sa conving pe nimeni (boys included) sa se uite la patinaj, la proba fetelor. Vrei patinaj, uite-te, frate, la proba masculina! Lasa fustitele si uite-te la cvadruple, la aventura, la nebunie, la programe complicate, bine alcatuite, cu idee clara, cu linii fantastice de pasi: sa ma ierte Ali ca recomand asta, dar uitati-va pe youtube la programul scurt de la Salt Lake City al lui Alexei Yagudin (Winter - AICI, de pe la minutul 1.40 in sus). Si uitati-va la toate programele lui Plushenko, scurte, libere, nici nu conteaza (vezi AICI pe Plushenko, la Salt Lake City, pe muzica de Michael Jackson). Dupa baieti, in topul meu, urma proba de dans. Fabuloasa! Dupa aceea, perechile. Si de-abia la coada cozilor, gratioasele. Fetele :)
Ei, la olimpiada asta a fost altceva. Desi intentionam sa dorm ca un bebelus in patul meu caldut, m-am trezit sa vad fetele. Cu oaresce dubii, dar m-am trezit. Vazusem programele scurte ale fetelor de pe locurile 1, 2 si 3 si m-au uimit. M-a uimit inainte de toate ca se executa in competitii triplu axel!, acel triplu axel pe care nici toti baietii nu-l stapanesc pe deplin, ca se executa triplu axel in combinatie cu dubla! (mama, mama, fetele rules!) si ca se executa combinatii de triple una si una! Aproape ca finala de azi noapte a fetelor a fost mai palpitanta decat a baietilor. Mai, oameni buni, la olimpiada asta fetele au avut curaj! Ceea ce anumitor baieti, sa ne intelegem, le-a cam lipsit. Pai, Yu-Na Kim aproape ca i-a dat clasa lui Lysacek! (am o fixatie stiu, dar e fixatia mea si fac ce vreau cu ea!)
Despre Yu-Na Kim e, pana la urma, vorba in acest post. Iertati introducerea lunga, dar am vrut sa-mi intelegeti surpriza. S-o asez in context. Ei bine, Yu-Na Kim, din Coreea de Sud, e campioana olimpica la patinaj artistic, editia Vancouver 2010, si-si merita titlul cu varf si cu indesat.
Fata asta le are pe toate: sarituri, atitudine, gratie... ma, si mai e si frumoasa pe deasupra. "Queen" Yu-na, cum i se zice, a luat prima medalie olimpica de aur pentru Coreea si e deja o vedeta in tara ei. De cand a luat titlul mondial, anul trecut. Aurul olimpic n-a venit, deci, ca o surpriza. (Pentru mine a fost, insa, dat fiind ca n-am prea urmarit cu interes fetele in ultimii doi ani).
Yu-Na Kim a venit la Vancouver in postura de favorita, cu frumusetea si cu un bagaj tehnic excelent. Dar asta nu inseamna ca n-a avut emotii. A intrat in concurs cu japoneza Mao Asada (care avea si ea o misie grea: sa faca in asa fel incat sa pastreze medalia olimpica de aur pe care a castigat-o pentru Japonia, acum patru ani, Shizuka Arakawa).
Iar japoneza venea la Vancouver gata sa execute in programul liber doua sarituri triplu-axel. Una simpla, una in combinatie. Ei, ca sa va lamuresc, Mao Asada e SINGURA patinatoare din lume care executa in competitii saritura asta, considerata inca dificila pentru fete. O mai executa in anii 90 tot o japoneza, Yuka Sato. De atunci, fetele au ocolit cu obstinatie saritura asta. Dar Mao Asada o executa cu usurinta cu care executa o saritura simpla, cu o rotatie. Si mai e si antrenata de Tatiana Tarasova, un "monstru" de antrenor, in sensul bun al cuvantului. Mi-a placut si programul ei liber, curajos si patinat cu entuziasm. Asta pana cand a bestelit o combinatie si dupa aia, gandindu-se la tampenia facuta, a facut o simpla in loc de o tripla. Ramane, insa, o evolutie foarte interesanta, cu caracter, cea a japonezei Mao Asada (mai jos):
Asadar, Yu-Na Kim avea concurenta la Vancouver. Coreeanca a facut insa un program scurt impecabil, pe muzica din filmul James Bond, si s-a instalat confortabil in postura de favorita. Programul a fost memorabil, pentru ca a fost "program" in adevaratul sens al cuvantului: a fost gandit, a avut o idee, un fir conducator, a avut poveste. Fetele la capitolul asta erau varza, cum v-am zis: falfaiau din aripi, toate erau niste lebede, de la inceput pana la sfarsit, si asta era. Yu-Na Kim a fost altfel la programul scurt. Iar la programul liber a fost si ea o lebada, una albastra, dar o lebada convingatoare. Fragila, frumoasa, dar puternica.
Si a luat aurul. Si a fost urmarita, in direct, de o multime de conationali.
Si va continua sa fie un star in tara ei. Zic va continua, pentru ca patinatoarea avea si pana acum contracte fabuloase de publicitate. Interesant este ca prin ea, a luat aurul si cel care o antreneaza, canadianul Brian Orser. De doua ori vicecampion olimpic, Orser a pierdut aurul in fata lui Scott Hamilton (in 1984) si in fata lui Brian Boitano (in 1988 - confruntare numita in presa vremii The battle of Brians). Asa ca prin eleva lui, Orser a luat si el aurul la care ravneste din anii 80.
Cine ma cunoaste, deci, stie ca in topul meu, fetele erau pe ultimul loc: puteam sa ratez proba feminina, fie ea si finala, fara sa am vreo remuscare. Si n-am incercat sa conving pe nimeni (boys included) sa se uite la patinaj, la proba fetelor. Vrei patinaj, uite-te, frate, la proba masculina! Lasa fustitele si uite-te la cvadruple, la aventura, la nebunie, la programe complicate, bine alcatuite, cu idee clara, cu linii fantastice de pasi: sa ma ierte Ali ca recomand asta, dar uitati-va pe youtube la programul scurt de la Salt Lake City al lui Alexei Yagudin (Winter - AICI, de pe la minutul 1.40 in sus). Si uitati-va la toate programele lui Plushenko, scurte, libere, nici nu conteaza (vezi AICI pe Plushenko, la Salt Lake City, pe muzica de Michael Jackson). Dupa baieti, in topul meu, urma proba de dans. Fabuloasa! Dupa aceea, perechile. Si de-abia la coada cozilor, gratioasele. Fetele :)
Ei, la olimpiada asta a fost altceva. Desi intentionam sa dorm ca un bebelus in patul meu caldut, m-am trezit sa vad fetele. Cu oaresce dubii, dar m-am trezit. Vazusem programele scurte ale fetelor de pe locurile 1, 2 si 3 si m-au uimit. M-a uimit inainte de toate ca se executa in competitii triplu axel!, acel triplu axel pe care nici toti baietii nu-l stapanesc pe deplin, ca se executa triplu axel in combinatie cu dubla! (mama, mama, fetele rules!) si ca se executa combinatii de triple una si una! Aproape ca finala de azi noapte a fetelor a fost mai palpitanta decat a baietilor. Mai, oameni buni, la olimpiada asta fetele au avut curaj! Ceea ce anumitor baieti, sa ne intelegem, le-a cam lipsit. Pai, Yu-Na Kim aproape ca i-a dat clasa lui Lysacek! (am o fixatie stiu, dar e fixatia mea si fac ce vreau cu ea!)
Despre Yu-Na Kim e, pana la urma, vorba in acest post. Iertati introducerea lunga, dar am vrut sa-mi intelegeti surpriza. S-o asez in context. Ei bine, Yu-Na Kim, din Coreea de Sud, e campioana olimpica la patinaj artistic, editia Vancouver 2010, si-si merita titlul cu varf si cu indesat.
Fata asta le are pe toate: sarituri, atitudine, gratie... ma, si mai e si frumoasa pe deasupra. "Queen" Yu-na, cum i se zice, a luat prima medalie olimpica de aur pentru Coreea si e deja o vedeta in tara ei. De cand a luat titlul mondial, anul trecut. Aurul olimpic n-a venit, deci, ca o surpriza. (Pentru mine a fost, insa, dat fiind ca n-am prea urmarit cu interes fetele in ultimii doi ani).
Yu-Na Kim a venit la Vancouver in postura de favorita, cu frumusetea si cu un bagaj tehnic excelent. Dar asta nu inseamna ca n-a avut emotii. A intrat in concurs cu japoneza Mao Asada (care avea si ea o misie grea: sa faca in asa fel incat sa pastreze medalia olimpica de aur pe care a castigat-o pentru Japonia, acum patru ani, Shizuka Arakawa).
Iar japoneza venea la Vancouver gata sa execute in programul liber doua sarituri triplu-axel. Una simpla, una in combinatie. Ei, ca sa va lamuresc, Mao Asada e SINGURA patinatoare din lume care executa in competitii saritura asta, considerata inca dificila pentru fete. O mai executa in anii 90 tot o japoneza, Yuka Sato. De atunci, fetele au ocolit cu obstinatie saritura asta. Dar Mao Asada o executa cu usurinta cu care executa o saritura simpla, cu o rotatie. Si mai e si antrenata de Tatiana Tarasova, un "monstru" de antrenor, in sensul bun al cuvantului. Mi-a placut si programul ei liber, curajos si patinat cu entuziasm. Asta pana cand a bestelit o combinatie si dupa aia, gandindu-se la tampenia facuta, a facut o simpla in loc de o tripla. Ramane, insa, o evolutie foarte interesanta, cu caracter, cea a japonezei Mao Asada (mai jos):
Asadar, Yu-Na Kim avea concurenta la Vancouver. Coreeanca a facut insa un program scurt impecabil, pe muzica din filmul James Bond, si s-a instalat confortabil in postura de favorita. Programul a fost memorabil, pentru ca a fost "program" in adevaratul sens al cuvantului: a fost gandit, a avut o idee, un fir conducator, a avut poveste. Fetele la capitolul asta erau varza, cum v-am zis: falfaiau din aripi, toate erau niste lebede, de la inceput pana la sfarsit, si asta era. Yu-Na Kim a fost altfel la programul scurt. Iar la programul liber a fost si ea o lebada, una albastra, dar o lebada convingatoare. Fragila, frumoasa, dar puternica.
Si a luat aurul. Si a fost urmarita, in direct, de o multime de conationali.
Si va continua sa fie un star in tara ei. Zic va continua, pentru ca patinatoarea avea si pana acum contracte fabuloase de publicitate. Interesant este ca prin ea, a luat aurul si cel care o antreneaza, canadianul Brian Orser. De doua ori vicecampion olimpic, Orser a pierdut aurul in fata lui Scott Hamilton (in 1984) si in fata lui Brian Boitano (in 1988 - confruntare numita in presa vremii The battle of Brians). Asa ca prin eleva lui, Orser a luat si el aurul la care ravneste din anii 80.
Si asta e povestea. Povestea care m-a convins sa ma duc si la finala fetelor, la CM de la Torino. Ca ma gandeam sa sar peste ea si sa vizitez orasul... Uf, Torino, imi pare rau, se pare ca n-o sa te prea vad de data asta.
16 comentarii:
Mutumim pt trimiterile la Yagudin si Plushi .Doamne Florentina , ce programe superbe.Dupa ce-i urmaresti pe cei doi ,parca,contrar mersului normal al lucrurilor iti doresti o intoarcere in timp pt a uita de amaraciunea provocata de Olimpiada de anul acesta .Este ciudat ce se intampla astazi in patinajul masculin; in loc ca cei f tineri, sa traga patinajul in sus este nevoit old-ul Plushi sa se lupte pt asta, cu sariturile si programele lui artistice (dar talentul nu tine cont de varsta).Mie imi pare rau ca l-am descoperit atat te tarziu pe Plushi, mai precis cam de prin 2005, cand uitandu-ma la patinaj am zis:.... mie asta-mi place ,asta imi spune ceva pe gheata,.. imi creaza o senzatie puternica .Uitandu-ma la programul de la Olimpiada din 2002 (o sa-i fac o surpriza fiicei mele cand o sa-i arat SP pe muzica lui Michael)nu-i inteleg pe cei care-i contesta partea artistica lui Plushi .Este atat de flexibil, capul ,gatul ,trunchiul nu mai vorbim de picioare toate lucreaza armonios........si ceea ce este al lui este pus deoparte, are corp de balerin, iar pe gheata da al naibii de bine.
Ei, si postul asta devine tot post Plushenko :)
Ideea este ca Plushenko a fost intotdeauna remarcat pentru ce face el pe gheata din punct de vedere artistic. Toata lumea il considera si l-a considerat un artist fenomenal. Doar acum, la Olimpiada, problema s-a pus invers. Nu stiu cum, dintr-un geniu al ghetii (cum era considerat inclusiv de arbitri) s-a transformat intr-unul care vine in coada lui Lysacek. Ciudat. Voiam doar sa subliniez ca nimeni nu a contestat pana la JO astea calitatile artistice ale lui Evgeni. Dimpotriva chiar.
Programele minunate ele celor doi m-au facut sa postez gresit comentariul meu.Scuze.....
Ei, nu-i nimic. Programele faceau parte din acest post :))
Ma bucur ca mai plac si altora. Eu am fost la un moment dat intr-o dilema maxima: cu cine tin, cu Plushenko sau cu Yagudin? Jenia era doar un pusti de 16 ani, excelent, iar Alexei era deja un super campion. Si nu ma puteam hotari. Inclinam sa tin cu Yagudin, si, dupa o perioada de ratacire (pe care mi-o asum, elevul Tatianei Tarasova era excelent), m-am fixat pe Plushenko al lui Mishin. Si cu el am ramas :)
Super si Yagudin.Apropo, este un program in care l-am vazut cazand pe Plushi Eu credeam ca el nu a cazut niciodata in competitii .Ce mai imi place la el, este faptul ca nu dezamageste, el se claseaza pe locurile 1,2 sau cel mai jos 3 si de asemenea, nu l-am vazut vreodata facand programele praf ca altii (nu dau nume pt ca oricum a fost dureros pt fanii lor la Olimpiada).Pe langa toate celelate calitati o are si pe asta .....este constant.Hai ca l-am laudat prea mult. Dar tb sa-ti mai spun ceva, la spectacolele de anul trecut am avut ocazia sa intru la cele doua "antrenamente" si sa stau mai mult prin preajma celor de la Kings on Ice si ma rog sti tu poze,culise,.....etc .Impresia despre Plushi excelenta: simpatic, comunicativ ce sa mai, adorabil rusul.A fost cam darnic Dumnezeu cu el.......
Ei, era si el mai mic atunci cand a cazut :) Plus ca era sub o presiune teribila, era in competitie directa cu Yagudin, la momentul acela aproape de nabatut.
Da, il stiu si eu pe Plushenko in afara ghetii. Am fost la conferinta de presa de dinaintea primului sau spectacol in Romania si mi s-a parut fenomenal. De altfel, primul post pe blogul asta, din februarie 2007, ii este in mod evident dedicat.
Mi se pare ciudat cand spune cineva despre el ca este arogant .Cred ca mai degraba este vorba despre o tinuta a lui.Plus ca tot citind ceea ce a declarat inainte de Olimpiada nu mi s-a parut a jigni pe cineva ci doar a vorbit despre el (aproape obsesie Olimpiada asta).Unii au inceput sa abereze in legatura cu medalia de platina si cu gestul lui de a urca pe prima treapta, dar faptul ca a avut puterea sa glumeasca spune mult despre el .......... in comparatie cu figura(fata) si comportamentul lui B Joubert la festivitatea de premiere de la europene.
Cam atat,...promit sa inchei discutia despre Plushi.
Eu nu promit nimic :) Si da, am urmarit si eu mistocarelile americanilor vizavi de faptul ca Plushenko a spus ca a castigat medalia de platina si ca a si pus pe site-ul lui treaba asta. La scurta vreme dupa dezbaterea asta in media americana, pe site a ramas doar medalia argintie, fara mentiunea "platinum", semn ca responsabilii cu site-ul urmareau discutia si vedeau ca asta se tranforma intr-o gogoasa... Plus ca totusi el mai vine si la Torino, sa ia titlul, si nu-si poate permite sa se transforme in inamicul nr. 1 al arbitrilor si al sistemului de punctaj...
Ce zici de Yu-Na Kim? Acum ma gandeam, revazand si programul japonezei Mao Asada, ca mi-a placut si ea, are super potential...
Sincer, nu am urmarit competitia fetelor dar favorita mea este Mao Asada.
Mao Asada a avut un program bun, foarte bun, care putea pune probleme serioase lui Yu-Na Kim, dar a facut niste greseli. Oricum, e foarte buna, e convingatoare, pare super ambitioasa, genul Plushenko :)
nu are nicio legatura cu subiectul tau sau cu comentariile de aici dar vroiam sa fac si eu o observatie:D Hei, de ce nu mai adaugi si ceva legat de tine in blogul asta? Patinaj, patinaj toata ziua! Sunt fana ta si-ti citesc blogul mereu dar, cum nu am mai vorbit cu tine de un car de vreme, vreau sa stiu si eu ce ai mai facut! Deci, ce ai mai facut? pe cand o postare pe blog care sa se refere si la altceva in afara patinajului?:-p pup
Pai, asta am facut, m-am uitat la patinaj :))
Si am fost la targul de martisoare de la MTR, dar o sa pun pozele pe celalalt blog, blogul de Bucuresti :) Te tin la curent.
http://www.youtube.com/watch?v=0ieMEfklmuI&feature=related
Va trimit si eu la un filmulet -ascultati ce spun comentatorii... putea la fel de bine sa fie comentariul pt 2010.
Da abia acum am vazut LP fetelor..
Sunt bocita toata. Da asta da proba olimpica. Senzational!
Si intamplator sau nu, pe sigla yahoo se tot plimba o patinatoare in rochita albastra...:)))
Recunosc ca sunt uimita de forta asiaticelor - sunt cele mai bune ( aici incluzand-o si pe americanca )
Daca s-ar face un concurs unisex, cum glumea Mishin dupa finala masculina, baietii ar incurca-o rau de tot. Fetele astea sunt talentate, gratioase, stau bine si la tehnic. Si mie mi-au placut Kim si Asada mai mult decat Lysacek :)))Proba feminina are un viitor glorios.
de ce nu:)
Trimiteți un comentariu