13 august 2008
Asta a fost o zi de plimbareala, din cate imi mai amintesc. De cutreierat niste muzee malagueneze, pe care nu voiam sa le ratez, de respirat aerul rece din "La Manquita", catedrala cu un singur turn din Malaga, pe care am ochit-o din prima zi, dar in care n-am intrat pana in ziua a opta... De batut stradutele si de descoperit alte minuni pe-acolo si de mers putin la plaja :) Oricum, cu plaja n-am facut mare afacere. Soarele malaguenez a fost foarte friendly si in ciuda faptul ca am stat vreo trei jumatati de zi pe "La Malagueta", nu s-a lipit de mine niciun strop de maroniu. Mentalitate de roman, ce vrei: stai la soare si nu se vede nimic, fir-ar!
Eram cam zombie cand am intrat in Museo Taurino "Antonio Ordonez" din Malaga. Pe 13 august, dimineatza... Da' mi-am revenit repede. Ca trebuia sa fiu in forma si sa absorb tot, ca un burete. E foarte fain muzeul din incinta arenei de corrida din Malaga. Si costa 1.80 biletul si face toti banii. Ca sunt o multime de lucruri pe-acolo, foarte interesante, mai cu seama pentru cei care nu sunt familiarizati cu corridele, cu matadorii, cu taurii, cu "sportul" national spaniol.
Nici nu intri bine ca dai nas in bot c-un taur :) Cu-o capatana de taur. Cu mai multe capatani de taur impaiate si atarnate pe peretii incaperilor. Mama, mamitica, daca atata e capatana, taurul imi imaginez c-a fost monstruos! In fine, capatanile atarnate pe pereti apartin unor vedete locale, apartin unor tauri pe care lumea i-a vazut si i-a admirat, care s-au luptat pentru viata lor, din cate inteleg. Toti au cate un nume, inscriptionat pe o placuta, asa cum si matadorii au apelative pe care le stie tot poporul insetat de corride. El Fandi, Manolete, El Cordobes... pai, astia sunt matadori renumiti, nu gluma!
In muzeul asta am vazut o multime de chestii, lasand la o parte capatanile impaiate. Vitrine pline cu fotografii si "trajes de luces" (vesmintele de lumini ale unor matadori faimosi - fiecare cu vitrina lui), fotografii cu tauri napustindu-se in arena, diverse tipuri de carteles (postere care anunta corridele), diverse "unelte" care fac parte din spectacol (banderillas, cutitase, sabii), urechi pe post de trofee, si cate si mai cate. Va pun si voua cateva poze, ca sa va lamuriti...
Capatanile...
O ureche...
Vitrinele luminate...
Detaliile stralucitoare...
Fotografii alb-negru cu tauri furiosi, printre spectatori...
... un ziar - El Regional de Malaga - care anunta moartea unui matador, Galito, in timpul corridei...
Dupa Museul Taurin "Antonio Ordonez", am luat-o agale pe stradute in cautarea unui alt muzeu - Museo de Arte Flamenco "Juan Breva" de pe strada Ramon Franquelo. Ei, cladirea am gasit-o, uite-o mai jos, intr-o poza, dar muzeul urma sa se inaugureze abia in octombrie, iar noi ii bateam la porti la inceputul lui august. Ceea ce inseamna ca voi o sa-l puteti vedea, daca ajungeti in Malaga. Ar trebui sa fie deschis. Interesant e ca la subsol, in aceeasi cladire, au loc spectacole de flamenco, sub sigla Pena "Juan Breva". Retineti chestiunea.
Acuma vine un muzeu in care Mariusache s-a plictisit peste masura. Si unde-am dat 5 euro de om si dupa aia ne-a cam parut rau ca i-am dat. Ca nici bani nu prea mai aveam si nici peste masura de entuziasmati nu am iesit de-acolo. Museo Casas de Munecas - muzeul caselor de papusi - in apropierea celui de mai sus.
Ei, nu ma intelegeti gresit. Muzeul era ok - plin cu casute de papusi, cu o multime de chestii in miniatura - dar nu prea mai aveam noi chef de muzee si ne cam luase somnul de la caldura. Asa, una peste alta, fainutz. Multe papusele, multe casute cu odai amenajate in cele mai mici detalii: patucuri, dulapioare, oglinjoare, scaunele, lampisoare, masute, copilasi, mamici, tatici.. si tot asa. Ati inteles. Pun mai bine poze, ca devin plicticoasa.
"La Manquita". Catedrala cu un singur turn din Malaga. 1,5 euro de om, asa imi amintesc. Ei, aici am stat numai si numai cu aparatul la ochi. Ca dadusem de vitralii. Si cand dau de vitralii, zici ca am intrat in transa. Vreau sa le pozez pe toate. Pun niste mostre :))
Catedrala, in sine, e impresionanta...
Seara, orasul era plin si impodobit. Se apropia weekendul si Feria de Malaga...
Si mai aparusera niste ornamente pe stradutze... Pe care le-am imortalizat, ca nu se putea altfel...
Ma apropii de final. Ma straduiesc de pe la sfarsitul lui august sa va povestesc cum a fost concediul meu - al meu si-al lui Mariusache - si mai am putin si-am terminat. Mai am ziua noua, cu vizita in piata Atarazanas... memorabila si ea. Ne mai auzim zilele astea. Caci mi-am propus sa sfarsesc povestea inaintea de 30 decembrie. 2008, se intelege :)
Eram cam zombie cand am intrat in Museo Taurino "Antonio Ordonez" din Malaga. Pe 13 august, dimineatza... Da' mi-am revenit repede. Ca trebuia sa fiu in forma si sa absorb tot, ca un burete. E foarte fain muzeul din incinta arenei de corrida din Malaga. Si costa 1.80 biletul si face toti banii. Ca sunt o multime de lucruri pe-acolo, foarte interesante, mai cu seama pentru cei care nu sunt familiarizati cu corridele, cu matadorii, cu taurii, cu "sportul" national spaniol.
Nici nu intri bine ca dai nas in bot c-un taur :) Cu-o capatana de taur. Cu mai multe capatani de taur impaiate si atarnate pe peretii incaperilor. Mama, mamitica, daca atata e capatana, taurul imi imaginez c-a fost monstruos! In fine, capatanile atarnate pe pereti apartin unor vedete locale, apartin unor tauri pe care lumea i-a vazut si i-a admirat, care s-au luptat pentru viata lor, din cate inteleg. Toti au cate un nume, inscriptionat pe o placuta, asa cum si matadorii au apelative pe care le stie tot poporul insetat de corride. El Fandi, Manolete, El Cordobes... pai, astia sunt matadori renumiti, nu gluma!
In muzeul asta am vazut o multime de chestii, lasand la o parte capatanile impaiate. Vitrine pline cu fotografii si "trajes de luces" (vesmintele de lumini ale unor matadori faimosi - fiecare cu vitrina lui), fotografii cu tauri napustindu-se in arena, diverse tipuri de carteles (postere care anunta corridele), diverse "unelte" care fac parte din spectacol (banderillas, cutitase, sabii), urechi pe post de trofee, si cate si mai cate. Va pun si voua cateva poze, ca sa va lamuriti...Capatanile...
O ureche...
Vitrinele luminate...
Detaliile stralucitoare...
Fotografii alb-negru cu tauri furiosi, printre spectatori...
... un ziar - El Regional de Malaga - care anunta moartea unui matador, Galito, in timpul corridei...
Dupa Museul Taurin "Antonio Ordonez", am luat-o agale pe stradute in cautarea unui alt muzeu - Museo de Arte Flamenco "Juan Breva" de pe strada Ramon Franquelo. Ei, cladirea am gasit-o, uite-o mai jos, intr-o poza, dar muzeul urma sa se inaugureze abia in octombrie, iar noi ii bateam la porti la inceputul lui august. Ceea ce inseamna ca voi o sa-l puteti vedea, daca ajungeti in Malaga. Ar trebui sa fie deschis. Interesant e ca la subsol, in aceeasi cladire, au loc spectacole de flamenco, sub sigla Pena "Juan Breva". Retineti chestiunea.
Acuma vine un muzeu in care Mariusache s-a plictisit peste masura. Si unde-am dat 5 euro de om si dupa aia ne-a cam parut rau ca i-am dat. Ca nici bani nu prea mai aveam si nici peste masura de entuziasmati nu am iesit de-acolo. Museo Casas de Munecas - muzeul caselor de papusi - in apropierea celui de mai sus.
Ei, nu ma intelegeti gresit. Muzeul era ok - plin cu casute de papusi, cu o multime de chestii in miniatura - dar nu prea mai aveam noi chef de muzee si ne cam luase somnul de la caldura. Asa, una peste alta, fainutz. Multe papusele, multe casute cu odai amenajate in cele mai mici detalii: patucuri, dulapioare, oglinjoare, scaunele, lampisoare, masute, copilasi, mamici, tatici.. si tot asa. Ati inteles. Pun mai bine poze, ca devin plicticoasa.
"La Manquita". Catedrala cu un singur turn din Malaga. 1,5 euro de om, asa imi amintesc. Ei, aici am stat numai si numai cu aparatul la ochi. Ca dadusem de vitralii. Si cand dau de vitralii, zici ca am intrat in transa. Vreau sa le pozez pe toate. Pun niste mostre :))
Catedrala, in sine, e impresionanta...
Seara, orasul era plin si impodobit. Se apropia weekendul si Feria de Malaga...
Si mai aparusera niste ornamente pe stradutze... Pe care le-am imortalizat, ca nu se putea altfel...
Ma apropii de final. Ma straduiesc de pe la sfarsitul lui august sa va povestesc cum a fost concediul meu - al meu si-al lui Mariusache - si mai am putin si-am terminat. Mai am ziua noua, cu vizita in piata Atarazanas... memorabila si ea. Ne mai auzim zilele astea. Caci mi-am propus sa sfarsesc povestea inaintea de 30 decembrie. 2008, se intelege :)
5 comentarii:
frumoase poze, probabil frumoase amintiri... eu, insa, nu suport matadorii pentru ca omoara animalele ca sa ne arate muschii si vitejia. si mai au si muzeu pentru asta. pff... si mai zic de noi ca suntem salbatici!
Pai, ce sa zic acuma... frumoase amintiri, da :) Cat despre corrida si cat de mult merge ea in istorie, despre chestii pro si contra, asta e o alta discutie, foarte, foarte lunga, care nu face obiectul acestui blog :))) Da' ma bucur ca mai treci pe-aici :)
in ce zodie erau taurii respectivi? in mod sigur nu in zodia norocului.
Pare-se ca erau in cea a ghinionului...
Corida e un spectacol unic. Omul triumfa asupra naturii dezlatuite cu o eleganta stupefianta. Totul e ca un dans ritualic cu moartea. Iar omul, reprezentat de toreador, triumfa desi e mult mai slab decit adversarul sau.
Imi plac toreadorii.
In privinta taurilor nu-mi fac probleme atit timp cit zilnic mor mii de oameni nevinovati din pricina semenilor lor.
Trimiteți un comentariu