Stiti deja povestea: pe 27 martie, pe la 8 si jumatate dimineata, cu ochii carpiti de somn (caci nu cred ca adormiseram inainte de 2 noaptea), ne-am infiintat in patinoarul oficial din Palais des Expositions. Planul era facut de cu seara: la 8.40 (trecute fix) urma sa intre pe gheata, la repetitiile cu muzica, o grupa de baieti numai unul si unul: Daisuke Takahashi, Yuzuru Hanyu, Javier Fernandez, Takahiko Kozuka... Stiti deja ca pe noi ne interesa mai cu seama unul dintre ei, dar experienta unor antrenamente care sa se intample chiar in fata ochilor nostri promitea sa fie cu-adevarat memorabila. Si a fost; si nu mai intram in detalii, ca v-am spus aproape tot aici:
Observ ca japonezul Daisuke Takahashi se insinueaza obsesiv in toate posturile mele post-CM de patinaj artistic de anul asta; trebuie sa insemne ceva asta; la Nisa insa ochii mei erau ca niste mici bureti curiosi, care sorbeau totul, strangeau totul... (de-abia acum, acasa, se asaza in straturi, mai sus, mai jos, marile povesti ale acestui campionat; iar japonezul e, se pare, una dintre aceste mari povesti).
Va promiteam la un moment dat si niste filmulete; inregistrate cu maini emotionate. Iata-le mai jos; cu observatia ca nu sunt mare maestra in ale filmatului (1) si ca (2) nu m-am putut abtine si am mai comentat pe ici, pe colo, cu Ali (ea zice ca-i obosita, eu ii zic sa faca liniste, ca repeta Daisuke linia de pasi...; am eliminat ce era isteric, colorat si mult prea personal :). Si (3): camera s-a incapatanat sa-l urmareasca aproape exclusiv pe japonezul Takahashi; desi au ademenit-o, din cand in cand, si Yuzuru Hanyu, dar si Javier Fernandez...
Iata, deci, in secvente scurte (dar cat de dragi si cat de simpatice), cum a aratat/sunat una dintre primele repetitii cu muzica ale grupei de baieti de care va spuneam... (lasam la o parte lungul proces de incarcare a filmuletelor pe youtube, care mi-a scos mai multe fire de par alb...)
Aici nu e decat Daisuke in trening:
Focus din nou pe Daisuke Takahashi:
Javier isi repeta programul scurt, dar, ca sa vezi, camera din mana mea se intoarce catre cine credeti?
Yuzuru si Daisuke:
... e randul lui Yuzuru sa repete programul liber, cu tot cu muzica; ma iertati ca am incheiat atat de brusc (si, cred, dureros...):
Muzica de la programul liber al lui Yuzuru continua sa se auda pe fundal...
Aici e, de la cap la coada, melodia de la programul liber al lui Daisuke, "Blues for Klook", cu tot cu Daisuke. Japonezul repeta insa doar anumite parti ale programului... (iar bucata asta muzicala e fenomenala...)
... iar liniile de pasi le face ulterior; iar eu sunt bucuroasa, uimita, curioasa :)
Si, gata, baietii se inclina, multumesc pentru aplauze, se aplauda intre ei; iar noi "zumzaim" si plecam foarte fericite de la sesiunea asta de repetitii. Si, zau, ce motive am avea sa nu plecam asa? :)
(data fiind invazia de filmulete, asta va fi un post care se va incarca mai greu; va rog sa ma iertati; dar imi asum pana la capat invazia... :)
Observ ca japonezul Daisuke Takahashi se insinueaza obsesiv in toate posturile mele post-CM de patinaj artistic de anul asta; trebuie sa insemne ceva asta; la Nisa insa ochii mei erau ca niste mici bureti curiosi, care sorbeau totul, strangeau totul... (de-abia acum, acasa, se asaza in straturi, mai sus, mai jos, marile povesti ale acestui campionat; iar japonezul e, se pare, una dintre aceste mari povesti).
Va promiteam la un moment dat si niste filmulete; inregistrate cu maini emotionate. Iata-le mai jos; cu observatia ca nu sunt mare maestra in ale filmatului (1) si ca (2) nu m-am putut abtine si am mai comentat pe ici, pe colo, cu Ali (ea zice ca-i obosita, eu ii zic sa faca liniste, ca repeta Daisuke linia de pasi...; am eliminat ce era isteric, colorat si mult prea personal :). Si (3): camera s-a incapatanat sa-l urmareasca aproape exclusiv pe japonezul Takahashi; desi au ademenit-o, din cand in cand, si Yuzuru Hanyu, dar si Javier Fernandez...
Iata, deci, in secvente scurte (dar cat de dragi si cat de simpatice), cum a aratat/sunat una dintre primele repetitii cu muzica ale grupei de baieti de care va spuneam... (lasam la o parte lungul proces de incarcare a filmuletelor pe youtube, care mi-a scos mai multe fire de par alb...)
Aici nu e decat Daisuke in trening:
Focus din nou pe Daisuke Takahashi:
Javier isi repeta programul scurt, dar, ca sa vezi, camera din mana mea se intoarce catre cine credeti?
Yuzuru si Daisuke:
... e randul lui Yuzuru sa repete programul liber, cu tot cu muzica; ma iertati ca am incheiat atat de brusc (si, cred, dureros...):
Muzica de la programul liber al lui Yuzuru continua sa se auda pe fundal...
Aici e, de la cap la coada, melodia de la programul liber al lui Daisuke, "Blues for Klook", cu tot cu Daisuke. Japonezul repeta insa doar anumite parti ale programului... (iar bucata asta muzicala e fenomenala...)
... iar liniile de pasi le face ulterior; iar eu sunt bucuroasa, uimita, curioasa :)
Si, gata, baietii se inclina, multumesc pentru aplauze, se aplauda intre ei; iar noi "zumzaim" si plecam foarte fericite de la sesiunea asta de repetitii. Si, zau, ce motive am avea sa nu plecam asa? :)
(data fiind invazia de filmulete, asta va fi un post care se va incarca mai greu; va rog sa ma iertati; dar imi asum pana la capat invazia... :)
8 comentarii:
Nu ma mai satur sa'i privesc!:) cam intunecate filmuletele din pacate dar fanii adevarati recunosc si siluetele patinatorilor:))) iti trebuie multa rabdare sa faci ce faci tu aici. alzheimerul din mine iti ramane vesnic recunoscator:)
Ali (tu esti, nu? Ai spus cuvantul magic, Alzheimer :), crede-ma, nici nu-mi pun problema sa nu pun pozele si filmuletele pe blog; si nu de rabdare e vorba (ca de asta am destula; am atata rabdare incat as face numai asta pana la pensie...), ci de timp. De cand am venit din vacanta, am acelasi program ca in vacanta (ma culc tarziu si ma trezesc devreme, ca sa pot vari si activitatile astea dragi mie in program; ca ele, de capul lor, n-ar fi intrat, n-ar mai fi avut unde...). Dar, da, nici eu nu ma mai satur sa-i privesc; desi camera mea nu filmeaza HD :)
oricum ai filma si orice poze ai face eu iti multumesc sunt pline de pasiune :) si are dreptate Ali :) fanii adevarati recunosc siluetele patinatorilor!!!
Cu siguranta am devenit dependenta (in sens pozitiv) de blogul tau. Aproape zilnic intru sa vad ce-ai mai postat nou si totodata sa continui sa citesc si sa ma delectez cu povestioarele de mai demult, pentru ca am inceput cu anul 2007.Descopar pe parcursul lecturii mele ca ai scris despre persoane foarte dragi sufletului meu ,in special Plushenko ,Lambiel ,Michael Jackson si nu numai, despre amintiri care m-au facut sa zambesc (diafilmele cu povesti)si multe altele.Privesc la pozele frumoase care imi dau o stare de bine si ma bucur de fiecare data ca am descoperit acest blog.Voi continua sa trec pe aici chiar daca nu voi lasa de fiecare data un semn.Iti doresc tie si familiei tale SARBATORI FERICITE cu liniste sufleteasca si multe bucurii ,iar papuselele de copilasi din poze sa creasca fericiti alaturi de voi.
SARBATORI FERICITE!!! si multumim!
@Laura, multumesc si eu ca-mi multumesti :))
@Diana19; ma bucura primele vizite pe blog; dar ma bucura si mai mult revenirile :)) Dependenta, si mai si :) Multumesc foarte multe pentru urari; Sarbatori frumoase, calde, linistie, si Dvs.
@Anonim: asemenea :) Sarbatori cu bine.
Trimiteți un comentariu