Plushenko-euforica

E clar: dac-o mai tzin mult cu Plushenko, cu fatza mea tampa si zambitoare cand il vad patinand, o sa fiu obligata sa transform blogul asta intr-un blog de fan, intr-un blog dedicat lui. Rusnacului astuia blond care nu-mi da voie nici sa clipesc cand e pe gheatza. Si zau, v-o spun cu toata sinceritatea, n-o sa-mi para rau. Trimit un mail, mi se-aproba fan-clubul virtual si asta e: scriu exclusiv despre Plushenko :)) Da. E o varianta... Nu-i rea, nu?

Pana una-alta, va spun doar atat: cu exercitiul asta, pe muzica din Zorba Grecu', pe care l-am vazut eu cu ochii mei, cu exercitiul asta pe care-o sa-l prezinte, cica, la anul, in competitiile de amatori, SUNT SIGURA ca o sa-si faca varza concurenta. Plushenko e dementzial. Aranjamentul muzical e dementzial. Daca Marton e responsabil de sunetele alea de vioara, care-mi ridica mie paru' pe mana, ma inclin in fatza lui. Deshi nu-s cel mai mare fan al lui... Dar muzica, credetzi-ma pe cuvant, e... nici nu stiu sa va spun cum e... Si Plushenko e mai bun ca niciodata. Ca dupa ce-am venit de la spectacolul de aseara (pardon, alaltaseara, ca acu' e deja 1 noaptea si 26 aprilie), eram prea coplesita sa va povestesc.

Acu' sunt capabila de ceva coerenta si va spun ca am vazut un Plushenko fenomenal. Sigur. Vesel. Cu chef de giumbuslucuri. Comunicand permanent cu cei din public. Constient ca-i bun, ca-i foarte bun. Io nu credeam ca omu' asta mai poate creste, sincer. Mi se parea c-a atins maximul, ca nu se poate mai mult de-atat. Da' de fiecare data si de fiecare data, parca-i si mai bun, si mai pregatit... Si ca veni vorba... dintre patinatorii mei favoritzi, Evgeni Plushenko e singurul la care nu-mi clantzaneau dintzii de frica atunci cand evolua in concursuri. Singurul caruia nu era nevoie sa-i tzin pumnii. Ca se descurca singur.

Da. Stiu. Am pasiuni puternice :)) Ca sa ma exprim eufemistic. Putzine, da' bune - ma apar eu acu'. Dom'le, de-aia exista blogul asta: ca sa torn in el entuziasmul, bucuriile, frustrarile. Si-acu' va zic sincer ca mai dureaza cateva zile bune pana ies din transa plusheala, tre' sa ma mai suportatzi oleaca. Na, c-am inventat si cuvinte:)

Si-acu' filmuletze :)) Ca sa vedetzi si voi cum patineaza nebunul asta pe muzica din Zorba... Am batut youtube-ul in lung si-n lat ca sa gasesc o varianta comestibila (nici nu-s prea multe, ca e un program foarte nou) si-am gasit doua. Nu m-am putut hotari la una din ele, asa ca le pun pe amandoua, desi, in esentza, contzin acelashi lucru. Adevaratzii fani ai lui Plushenko o sa ma intzeleaga. Restul lumii, nu :))

Primul filmuletz e realizat undeva, prin Japonia. Are cateva atuuri: muzica se-aude bine, ba chiar foarte bine (va rog eu, ascultati-o) si... comentatorii vorbesc putzin. Ceea ce e beton. Nu sunt prinse toate moacele si gesturile lui Plushenko... da' muzica, muzica... ea conteaza in cazu' asta:



Al doilea filmuletz necesita rabdare. E de la Ljubljana si comentatoarea e o pacoste. Vorbeste intruna, dom'le, nu se poate opri. In ciuda tampitei care trancane, n-am putut renuntza la clip pentru ca e muuult, muuult mai bine filmat. Se vad toate fetzele pe care le face Plushy in timpul programului, toata veselia, toata nebunia... Daca primu' film primeste nota 10 pentru muzica, filmu' doi e pentru moace :) Pentru maini, pentru pleata aia blonda, pentru bis, pentru energia rusului meu favorit :)) Bucata mea preferata - de la minutul 1.40 in sus :))

Da. Ce-atzi vazut voi mai sus, am vazut eu pe 24 aprilie, pe la 8 si jumatate seara. Ferice de mine :)) Partea proasta e ca a trecut totul prea repede, mult prea repede... asa ca acuma, daca stau sa ma gandesc, mi-au ramas in minte doar cateva lucruri: fericirea de pe fatza lui, cand patina, zambetul meu intins pe toatza fatza, tipetele disperate ale unor pustoaice din dreapta mea, parca si jocul de picioare, si fluturarea unei maini, si cum dadea Jenia din cap si fredona cand canta Dima Bilan, cum iesea din culise si-si astepta, cuminte, randul sa intre pe gheatza, cum pandeam eu cu coada ochiului aceleasi culise: se vede, nu se vede o bucata de par blond?!, cum nu-mi venea mie sa plec de langa masa unde dadea autografe, la finalul spectacolului, langa Marton si Bilan... Mi-amintesc niste franturi si parca-mi pare rau ca n-am retzinut tot, ca nu mi s-au fixat pe retina, in intregime, cele trei iesiri la rampa ale lui Jenia. De-aia zic acu', in miez de noapte: sa mai vina Plushenko! Ca io nu m-am saturat sa-l vad...

O seara plusheiasca

Da. Mi-am luat doza. Doza de fericire. Doza de Plushenko. M-am incarcat cu veselia lui. Cu cheful lui de-a patina. De-a face giumbuslucuri, de-a zambi asa cum stie numai el, de-a starni publicul, de-a-l face sa sara in picioare, sa aplaude pana cand se-nrosesc palmele. Da. Mi-as fi dorit sa vedetzi si voi moaca lui Plushenko din seara asta. Ati fi-nteles ce spun acum, la 12 noaptea. Eu, una, privindu-l, m-am trezit zambind. Eram la un metru de patinoarul improvizat in Polivalenta, il priveam jucandu-se pe gheata pe muzica din Zorba Grecu' - apropo, programul pe care-l va prezenta la anul in concursuri se-anuntza fenomenal - da, il priveam si-mi placea la maxim ce vedeam. Atata bucurie, atata chef, atata zambet. Ca nu, nu era/nu e o masca. De asta sunt convinsa. Omului astuia ii place sa bucure. Se pricepe. E as in treaba asta. Hipnotizeaza. Da, lucrurile sunt clare: eu de Plushenko nu ma las. Si-mi doresc sa mai am parte de seri din-astea plusheieshti :))

Cat despre spectacolul din seara asta, in ansamblul lui - lasandu-l, deci, la o parte pe Plushy - a fost cu mult mai bun, mai inchegat decat cel din anul precedent. Sala calduroasa - Polivalenta, alegere buna, ca anu' trecut facusem turturi la nas la Flamaropol -, sonorizare buna, prezentza unei orchestre in toata regula (aflu ca e vorba de o orchestra romaneasca), exercitii super ok, muzica bine aleasa, un Marton mai putin vorbaretz, parca, decat in 2007 (il prefer cantand, se intelege) si surprize simpatice: Surya Bonaly cu saltul ei inapoi.

Dar daca de Plushenko stiam, de Bonaly stiam... ei, bine, de Dima Bilan n-aveam habar ca va fi la Bucuresti si ca va canta pe scena din Polivalenta. Pentru cei care nu stiu, individu' asta a reprezentat Rusia la Eurovision prin 2006 si-a avut o prestatie super tare: canta pe un pian, inconjurat, parca, de niste balerine. In fine, l-am retinut. Si l-am mai urmarit, pe youtube, din cand in cand. Stiam ca apare frecvent in spectacolele lui Plushenko de prin Rusia dar n-aveam idee ca va veni si-n Romanica. Felicitari, Raluca, omu' cu organizarea :)) Multzam de surprize shi multzam, once again, pentru acreditare :)) Ca o acreditare iti ofera sansa sa te plimbi de colo-colo, in apropierea scenei (da!, si-n apropierea lui Plushenko), fara sa te ia nimeni la bani maruntzi. Traiasca acreditarile de presa :))

Bun, da' ca sa nu ramanetzi cu intrebari, "cine-i, dom'le, Dima Bilan asta?", pun aici un filmuletz de la Eurovisionul de acum doi ani. Si da, ii place lui Plushy de Dima :) Am vazut eu cum ii fredona melodia langa scena :)) Ah, si intzeleg ca tipu' asta a castigat si anu' asta selectia pentru Eurovision si va reprezenta inca o data Rusia la finala din luna mai.

Filmuletzul din 2006:


Pe langa toate astea, m-a bucurat sa stiu c-au fost in sala niste oameni care gandesc exact ca mine. Care se bucura de clipele astea, de intalnirea cu Plushenko. Se stiu ei care sunt :)) Si m-am mai bucurat c-am putut sa bucur si eu, la randul meu. M-am bucurat c-am facut fapte bune.

Update: 25 aprilie, mai spre seara :)

Io cred ca eram beata aseara. Beata de-atata Plushenko, se-ntelege. Ca uite, aflu azi, via whatever, ca Dima Bilan va merge sa cante melodia Believing, la finala Eurovison din mai (asta stiam deja), dar pe scena alaturi de el vor fi Edvin Marton si Jenia, care va patina. Sa inteleg ca i se improvizeaza lui Plushenko un mini-patinoar la Belgrad? Sper ca da. Aproape ca m-as duce si io doua zile la Belgrad, in mai...

Uite un alt filmuletz de la Praga, unde Plushenko patineaza pe melodia lui Bilan. Ceva de genu' asta se va intampla, banuiesc, si la Belgrad. Si cred ca datorita lui Plushy, Dima Bilan o sa primeasca muuuulte voturi :)) In fine, iaca-ta filmul:

O zi de... netzinut minte

Da. In primul rand, pentru ca am muncit de am tampit. Si tot in primul rand, pentru ca nu am reusit sa ma smulg de la serviciu si sa ma duc la conferinta de presa a lui Plushenko de la Rin Grand Hotel. Foarte rau imi pare. Pen'ca blogul asta s-a nascut, in februarie anul trecut, intr-un moment de entuziasm: am scris primul post dupa ce am fost la conferinta de presa, cu Plushenko si cu Marton, care anunta spectacolul Kings on Ice 2007.

Acuma, cand s-a anuntat Kings on Ice 2008, acuma cand a venit iar Plushi, cand puteam sa-l mai vad o data, sa mai iau un autograf si sa-l mai chestionez oleaca, "Dom'le, tu ce faci, cand revii in patinaj?"... ei bine, acuma, tocmai azi, eu nu am putut sa merg :( Suparare maxima. Mda. Pentru ca am avut de scris o tona, pentru ca aveam de administrat pagina si campania mea cu patrimoniul industrial... Si conferinta asta era si in miezul zilei, la 14.30, si mai era si departe de Pipera... Uof! Asta a fost un "uof" prelung. Ca tare rau imi pare.

Ca eu imi promisesem mie anul trecut ca de cate ori vine Plushenko ma infiintez si eu la sa-l vad la fatza. Si nu m-am tinut de cuvant. Da, am primit acreditare - multumesc, Raluca, multumesc, Roxana - dar, uof, cat as fi vrut sa merg la conferinta asta... Se vede ca-s enervata, nu? Ca am repetat aceeasi idee in zece randuri... In fine, Plushenko sa traiasca. Si sa ne vedem pe 24 aprilie la spectacolul de la Polivalenta. O sa fiu acolo, cu aparatu' de fotografiat agatzat de gat :)) Desi data trecuta am reusit sa fac niste poze... vai de mama lor, esuate rau :( Gata, asta e regretul zilei de 8 aprilie. Pe care promit sa NU o tzin minte.

Da' pun totushi o poza cu Jenia, ca sa nu inchei postul in nota dramatica.

P.S. Stati ca e si-o veste buna: de maine sunt in concediu :)

Update - 26 aprilie

N-oi fi fost eu la conferinta din 8 aprilie, da' am gasit niste poze de-atunci daca suntezi curioshi cum a fost. Evident, treaba asta e mai multe pentru mine, pentru curiozitatea mea :)) Ma iertatzi.

Si in concediu a fost bine, multumesc de intrebare :) O sa revin cu detalii cat de curand :))

Viata noua pentru fabrici si uzine

Am dat drumul astazi la o campanie la care am lucrat de mi-au sarit capacele in ultima luna. Si m-am exprimat eufemistic, sa stiti :) In fine, e o campanie care militeaza (suna pompos, stiu) pentru refunctzionalizarea fostelor spatii industriale: fabrici, uzine si alte obiective care si-au pierdut ratiunea initiala de a fi, dar care pot fi reconvertite si pot gazdui muzee, locuinte, galerii de arta, birouri, scoli... In strainatate sunt sute de exemple de "reconversii structurale", ca asa se numeste procedura prin care o fabrica capata o noua functzie si, implicit, o noua viatza.

Ati inteles ideea: in loc sa le demolam si sa facem malluri si cartiere rezidentiale, am putea sa pastram cladirile, halele, turnurile de apa si sa le folosim. Pentru ca unele dintre ele arata fabulos. Daca vi se pare interesant, puteti citi materialele care alcatuiesc campania "Ia-ti orasul in primire" in ziarul Adevarul.

• Puteti citi AICI primul articol al campaniei si promit ca revin, pe masura ce sunt publicate articolele.

• Al doilea articol al campaniei - AICI - interviu cu sociologul Liviu Chelcea, care explica de ce nu suntem atasati de fostele zone industriale...

• Al treilea articol AICI - despre ultimul furnal de la Resita, aflat in lista monumentelor istorice, pe care proprietarii se straduiesc sa il declaseze.

• Al patrulea articol AICI - despre procesul de reconversie al Fabricii de Paine Plevnei din Bucuresti.

• Al cincilea articol AICI - despre reconversia Bursei de Marfuri din zona Rahova-Uranus, Bucuresti.

• Al saselea si ultimul AICI - despre posibilitatea de a face in Banatul Montan un muzeu al civilizatiei industriale, ca in zona Ruhr - Essen, Germania, unde exista "un drum al culturii industriale", intins pe 400 km.
  

De asemenea, pe blogul ASTA puteti gasi chestiuni interesante vizavi de patrimoniul industrial - ca da!, avem fabrici in lista monumentelor istorice - si puteti vedea si niste fotografii foarte bune.

Cam atat. Imi urez spor in derularea campaniei :)

Aparatul meu a revenit pe orbita

Da. Dupa ce a traversat o perioada proasta - si eu, pe langa el - aparatul meu de fotografiat este, din nou, pe pozitii:)) Daca e cineva curios ce s-a intamplat cu el, scrie aici, ca sa nu mai intru in detalii. Una peste alta, uite niste fotografii facute zilele astea, la lumina din balcon: